Mic îndreptar de cultură în alimentația anti-inflamatoare; ep. 1, întrebări frecvente

Încep o serie de articole care să răspundă întrebărilor ce apar deseori în comentariile de pe grupurile de Facebook, dar și în discuțiile cu cei apropiați. În articolul de azi voi compila mai multe informații din cărțile de căpătâi ale specialiștilor în dieta anti-inflamatoare, Protocolul autoimun (AIP), dr. Sarah Ballantyne, dr. Amy Myers, dr. Mark Hyman, dar și din postările lor pe Instagram. Asta pentru că nu toată lumea are acces la cărți sau, hai s-o spunem și p-aia dreaptă, unii nici răbdare/interes nu au să se documenteze și rămân strict la minimele informații furnizate de medic. Menționez că nu sunt nutriționist, nici medic (sunt fost jurnalist pasionat de studiu), iar ceea ce postez pe acest blog este strict legat de experiența mea în implementarea dietei AIP, plus informațiile dobândite în călătoria personală spre redobândirea stării de bine. 

Care este rolul sistemului imunitar?

Sistemul imunitar constituie întregul departament de apărare din corp. Un sistem imunitar sănătos va ataca orice nu-și are locul în organism, de la organisme străine/agenți patogeni (viruși, bacterii, ciuperci, paraziți), la celule ale propriul corp care sunt deja infectate de agenți patogeni sau un material străin: toxine, fragmente bacteriene, fragmente celulare, fragmente proteinice sau chiar obiecte străine precum murdăria - dr Sarah Ballantynes.

Cum ajunge cineva să dezvolte o boală autoimună?

Boala autoimună este rezultatul interacțiunii dintre gene și mediu - nenumărați factori ce determină sistemul imunitar să nu mai fie capabil să-și distingă propriul organism de invadatori. Boli moștenite, factorii de mediu: expunerea la substanțe chimice, poluanți toxine,infecții bateriene, virale, fungice și parazitare, stres, hormoni, alimentație, deficiențe de micronutrienți, expunerea la radiații UV, consumul de droguri etc, (de ex. boala celiacă este declanșată de consumul de gluten, expunerea la solvenți poate declanșa scleroză, iar fumatul poate contribui la dezvoltarea artritei reumatoide). (...) Nu puteți să vă schimbați genetica sau istoricul infecțiilor, dar puteți schimba ce mâncați, stilul vostru de viață și aveți șanse ca boala voastră să intre în remisie. Pe scurt: pentru a dezvolta o boală autoimună, mai întâi aveți o predispoziție genetică, apoi trebuie să fiți expuși unor factori declanșatori și să aveți un intestin permeabil  - dr Sarah Ballantynes .

Ce legătură are sănătatea intestinului cu bolile autoimune?

        „Toate afecțiunile pornesc din intestine” - Hipocrat

”80 % din sistemul imunitar sălășluiește în intestin! Fără intestine sănătoase, nu poți avea un sistem imunitar sănătos. Fără un sistem imunitar sănătos ești vulnerabil la infecții, inflamații și boli autoimune. De aceea, pentru a trata, preveni și conduce în remisie boala ta, va fi nevoie să restabilești echilibrul sistemului imunitar. Ca să poți face asta, trebuie să îți îndrepți atenția spre sănătatea intestinelor tale” - dr. Amy Myers

„Intestinul este menit pentru a ajuta la digerearea hranei, la absorbția nutrienților, la a ține departe invadatorii și la a produce componente de mare ajutor cum ar fi serotonina. De aceea, în cazul unui dezechilibru al florei intestinale, întreg corpul va suferi, chiar și creierul” – dr. Mark Hyman.

”Flora noastră intestinală îndeplinește multe funcții esențiale care ne ajută să fim sănătoși. Acestea includ: digestia, producerea de vitamine, detoxifierea, păstrarea integrității barierei florei intestinale, reglarea metabolismului colesterolului, furnizarea de rezistență împotriva agenților patogeni, reglarea imunității, reglarea neurotransmițătorilor, a expresiei genelor și multe altele. Fiecare celulă a corpului nostru este impactată de activitatea florei intestinale. 

Mai mult de atât, 90% din boli (cancer, obezitate, diabet, boli cardiovasculare, anxietatea, depresia, boli neurodegenerative) se datorează afectării intestinelor și a florei intestinale” - dr. Sarah Ballantynes

Care-i treaba cu intestinul permeabil?

Intestinul este o barieră esențială între lumea exterioară și interiorul corpului. Interiorul intestinului este, de fapt, în afara corpului! Întregul tract digestiv - pe unde intră mâncarea și ies rezidurile este un tub continuu. Intestinul subțire este locul în care majoritatea nutrienților sunt absorbiți în organism, dar nu este o ușă deschisă (cel puțin nu în mod ideal): nutrienții pătrund, iar restul rămâne afară. 

Sindromul intestinului permeabil apare atunci când permeabilitatea intestinului subțire crește peste normal, făcând posibilă trecerea substanțelor nedorite prin peretele intestinal în sânge și limfă, ceea ce declanșează un răspuns imunitar susținut, iar reacțiile în lanț care urmează declanșează atât inflamația intestinului, cât și o inflamație în întreg organismul. Dacă problema persistă, inflamația devine cronică → apar boli degenerative. Sindromul intestinului permeabil este unul din cei mai importanți factori declanșator în bolile autoimune!

Microbiomul intestinal este știut că are impact asupra predispoziției organismului la o varietate largă de infecții virale și bacteriene., incluzând infecțiile pulmonare. Anumite bacterii probiotice ce locuiesc în intestin, ca de exemplu speciile de Lactobacillus, pot să se lege direct de viruși ca să-i inactiveze, înainte chiar de a ne infecta celulele! În contextul pandemiei de Covid-19, se pare că, se întâmplă două aspecte importante: lipsa unor componente esențiale din microbiom, ca de exemplu lipsa bacteriilor probiotice importante, poate conduce la o traiectorie mult mai severă a infecției cu Covid-19. În al doilea rând, infecția propriu-zisă cu acest virus cauzează disbioză intestinală care se pare că persistă chiar și după refacerea persoanelor infectate. Această ultimă piesă mă îngrijorează foarte serios, din cauza implicațiilor pe termen lung , pentru că dezechilibrele florei intestinale sunt legate în mod direct de riscul creșterii tuturor bolilor cronice! - dr. Sarah Ballantyne (pentru cine e interesat să citească în întregime articolul original pe tema asta, dați click aici).

Cum ajunge cineva să sufere de sindromul intestinului permeabil? 

• Prin consumul de alimente care irită mucoasa intestinală și, ca și consecință directă, crează niște orificii prin care conținutul intestinului se scurge în corp 
• Prin consumul alimentelor care produc o creștere exagerată a bacteriilor și drojdiilor, provocând disbioza intestinală (infecția intestinului subțire).
• Printr-o dietă săracă în substanțe nutritive. Dieta occidentală are multe deficiențe nutriționale, având exces de carbohidrați și grăsimi inflamatorii. „Mâncăm mult și totuși suntem subnutriți” - dr. Sarah Ballantyne. „Din multe puncte de vedere problema o reprezintă cerealele. Atunci când aceste alimente înlocuiesc carnea, peștele, legumele și fructele din dieta zilnică, densitatea de micronutrienți scade și corpul este afectat”.
• Prin diverse tratamente medicamentoase, infecții și stres. 

Există alimente care contribuie la inflamație sau alimente care stimulează atacul imunitar → ceea ce mâncăm ne poate influența starea de sănătate în bine sau în rău. 

Cu ce este dieta Protocolul Autoimun mai bună decât alte diete? De ce m-ar ajuta în cazul bolii mele?

Dacă suferi de o boală inflamatoare (predecesoarea bolilor autoimune) sau chiar de o boală autoimună, prin excluderea alimentelor inflamatoare/alergenice și instaurarea unei alimentații bogate în nutrienți, dieta AIP poate opri atacul autoimun asupra țesuturilor/organelor afectate, calmând inflamația din organism și refăcând sănătatea intestinului. 

Care sunt alimentele care favorizează inflamația intestinelor/organismului?

Cerealele, presudocerealele, leguminoasele și lactatele contribuie la permeabilitatea și la disbioza intestinală. De asemenea ele sunt cele mai sărace în nutrienți. În comparație cu legumele, cerealele conțin foarte puține vitamine și minerale. Lactatele sunt bogate doar în câțiva nutrienți, care sunt prezenți în cantitate mai mare în carne și legume. 

Leguminoasele - deseori recomandate de nutriționiști ca alternativă la carne, nu asigură nici pe departe aceleași valori nutriționale ca proteinele de origine animală. Mai mult de atât, cerealele și leguminoasele au un conținut crescut de grăsimi polinesaturate Omega-6 care stau la baza multora din bolile moderne. Acidul linoleic contribuie la deschiderea căilor către inflamațiile din organism, iar procentul crescut de grăsimi Omega 6 (în loc de Omega 3) din alimentația modernă joacă un rol esențial într-o gamă foarte largă de afecțiuni. Iar dacă cerealele, leguminoasele și lactatele sunt consumate zilnic, împreună, nu facem altceva decât să întreținem o dietă săracă nutrițional → carențe nutriționale în organism. Mai mult de atât, aceste alimente afectează intestinul și sprijină supradezvoltarea bacteriilor și a drojdiilor (candida) în intestinul subțire. (Metoda Paleo - dr. Sarah Ballantyne)

Nu toată lumea reacționează la fel la aceste alimente! Însă în cazul persoanelor ce suferă de dezechilibre ale florei intestinale (vezi din nou tabelul cu simptomele intestinului permeabil!) și cu precădere în cazul persoanelor cu boli autoimune, următoarele alimente nu sunt de dorit în alimentație. 

„Scapă de gluten, cereale, leguminoase și de alte alimente care cauzează inflamația cronică” - Pilonul II din Metoda Myers (Soluții contra autoimunității)

(despre Gluten și influența negativă asupra celulelor noastre voi realiza un articol separat, pentru că este foarte mult material de rezumat).

Ce conțin atât de dăunător aceste alimente?

Lectine (prolamine și aglutinine - cele mai problematice), saponine (concentrate în semințe) -  „protectori” ai plantelor, fitați și acid fitic (puternici inhibitori digestivi, întâlniți în semințe, nuci, cereale, pseudocereale, flori comestibile) și cazeină (lactatele). Pentru a înțelege ce sunt acestea și cum acționează ele asupra organismului/intestinului, vă recomand să citiți cărțile scrise de specialiștii amintiți la începutul articolului. 

Ele contribuie la apariția și întreținerea permeabilității intestinului distrugând celulele intestinale, lărgind spațiile dintre celule (lăsând să iasă resturi de mâncare nedigerată, toxinele, în sânge și limfă), hrănind bacteriile dăunătoare → disbioză intestinală. - dr. Amy Myers (Inclusiv utilizarea antibioticelor și consumul de cărnuri și lactate de la animale tratate cu antibiotice pot provoca disbioza intestinală).

Corpul nostru nu este suficient de adaptat să poată digera cerealele, iar acestea oferă cantități mari de carbohidrați microorganismelor din intestin. Iar hrana în exces pentru aceste microorganisme le permite să se reproducă dincolo de nivelurile normale, provocând direct suprainfecția bacteriană (SIBO) - o cauză directă a permeabilității intestinale. - dr. Sarah Ballantyne

Care-i problema cu ouăle?

Ouăle se numără printre cele mai alergenice alimente, afectând aproximativ 2-3% din întreaga populație a planetei. Deoarece produc inflamație, este indicat să le evităm, mai ales în perioada de excluderi a dietei AIP. „Evitarea oului este necesară pentru că organismul confundă oul cu glutenul. În plus de asta, produce inflamație în organism datorită substanței numită lizozimă, creată să le protejeze. Așa cum lectinele din cereale și leguminoase inflamează și exercită presiune asupra intestinului, la fel și lizozima generează efecte similare, predisponând la complicații precum intestinul permeabil și alte probleme digestive”- dr. Amy Myers.

Este dieta AIP potrivită pentru vegetarieni?

Ca medic trebuie să fiu sinceră cu tine. A fi vegetarian sau vegan nu este, probabil, cea mai bună dietă pentru organismul tău, mai ales dacă suferi de o boală inflamatoare/autoimună. Cerealele, leguminoasele și produsele lactate duc la inflamare și fie te induc în spectrul autoimun, fie îți înrăutățesc boala. Iar dacă elimini aceste alimente din dietă, nu prea îți mai rămâne mare lucru de mâncat, mai ales dacă ții cont de cât de important este să obții proteine, pentru ca organismul tău să benficieze de aminoacizii de care are nevoie pentru a construi țesuturi musculare, pentru a-i livra creierului substanțele chimice necesare, pentru a susține toate funcțiile corpului și, prin urmare, pentru a rămâne sănătos. (...) Îmi amintesc de momentul când am făcut tranziția de la vegetarian la consumator de carne. Am fost nevoită să mă obișnuiesc cu ideea că dieta mea pe bază de leguminoase și cereale pur și simplu mă otrăvea și a trebuit să fac față regretului profund că nu am descoperit asta înainte de a-mi distruge tiroida și de a o pierde definitiv”. dr. Amy Myers 

”Moda cu vegetarianismul şi dietele „vegane” ale prezentului se datorează în mare şi extinderii largi a sindromului de epuizare a suprarenalelor, din zilele noastre. De multe ori, se găsesc alte motivaţii pentru preferinţa unei diete vegetariene (economia de bani sau respectul pentru viaţa animalelor etc). Dar dacă persoana este întrebată, se va vedea că are mari dificultăţi în digestia proteinelor animale. Pe măsură ce o persoană se îndreaptă către sindromul de epuizare a suprarenalelor, scade producţia de acid clorhidric gastric şi abilitatea stomacului de a digera proteine animale. În plus, apare toxicitatea cuprului şi absenţa zincului, care împiedică pancreasul să secrete enzimele esenţiale pentru digestia proteinelor. Din această cauză, proteinele din carne vor determina o stare generală de greutate la stomac, digestie lentă, gaze şi balonări la persoanele cu sindromul de epuizare. Iniţial, problema apare numai cu carnea roşie. Pe măsură ce epuizarea avansează, apare şi cu carnea de pui şi cea de peşte. Într-un final, individul se regăseşte preferând în totalitate o dietă vegetariană. Aversiunea faţă de carne este un criteriu excelent pentru stabilirea gradului de epuizare al suprarenalelor unei persoane” - dr. Sorina Soescu 

 Care-i problema cu cafeaua?

„Consumul de cafea le provoacă multor persoane dureri de stomac sau arsuri. Asta se întâmplă pentru că, prin cafea, este stimulată secreția gastrinei, principalul hormon gastric. Aceasta, la rândul ei, provoacă secreția excesivă de acid gastric și grăbește peristaltismul gastric (chiar și cafeaua decofeinizată face acest lucru). Când este consumată pe stomacul gol, enzimele digestive secretate în intestinul subțire de către pancreas pot provoca o permeabilitate intestinală crescută. Mai mult de atât, în cazul persoanelor cu probleme de colecist (bilă leneșă sau operată), iritația și inflamația intestinului crește. (...) Cel mai dăunător efect al cafeinei (fie că este ingerată din cafea, ceai, ciocolată sau băuturi energizante) este de creștere a cortizolului. Iar cortizolul în exces poate provoca diverse probleme de sănătate, probleme de somn, digestie proastă și depresie. În urma consumului de cafeină, nivelul de cortizol crește și rămâne așa timp de 6 ore. Dar cortizolul va crește și mai mult ca reacție a organismului la stres, de aceea nu este deloc indicat să consumi cafeină în momente stresante. Mai mult de asta, cafeaua instant (ness) este și mai dăunătoare și ar trebui evitată complet! (...) În general, cafeina ar trebui să fie evitată în perioada de excluderi și consumată limitat după reintroduceri, dar complet evitată atunci când se urmărește normalizarea nivelului cortizolului”. - dr. Sarah Ballantyne

Ce este cortizolul?

Cortizolul (cunoscut ca și hidrocortizon) este hormonul principal al stresului, sintetizat de glandele suprarenale, fiind implicat în diverse funcții esențiale ale corpului omenesc. Este parte importantă a reflexului ”luptă sau fugi”; redirecționează combustibil pentru organele principale (ex. creier și mușchi - pentru îmbunătățirea luării deciziilor, a reflexelor și a vitezei), reglează tensiunea arterială, funcția cardiovasculară și metabolismul carbohidraților. Are efecte profunde asupra sistemului imunitar și este necesar pentru vindecarea rănilor și combaterea infecțiilor - dr. Sarah Ballantyne.

Majoritatea celulelor din organism conțin receptori pentru cortizol drept pentru care, acțiunile sale sunt nenumărate și diferă în funcție de tipul celulei. În condiții de alertă, cortizolul ajută organismul să canalizeze eficient energia. Mobilizează resursele și îl pregătește pentru confruntarea cu situațiile de stres. El este setat să inhibe sau să oprească funcțiile care nu sunt prioritare corpului în momentul respectiv. Totodată, cortizolul generează supresia sistemului imunitar și a proceselor inflamatorii. Activitatea sa implică metabolismul glucidelor, al proteinelor și al lipidelor. Scopul său principal este de a facilita producția energiei, vitală în condiții extreme, prin intermediul gluconeogenezei.

”Multe dintre simptomele hipotiroidiei sunt foarte similare cu cele cauzate de oboseala suprarenalelor, asta având ca rezultat confundarea celor două. Atunci când suprarenalele sunt stresate în mod constant, un răspuns inflamator (și eventual autoimun) este declansat in corp” - fragment extras dintr-un material realizat de Elena Nicolae și postat pe grupul Hashimoto România. 

Pentru informații detaliate și extrem de importante despre glandele suprarenale și simptomele epuizării lor, vă recomand două articole foarte interesante: articol 1 și articol 2, scrise de dr. Sorina Soescu. S-ar putea să aveți o adevărată revelație citindu-le! Eu una am avut-o.

 〰 va urma 〰

(informațiile sunt compilate din cărțile: „Soluții contra autoimunității” - dr. Amy Myers și „Metoda Paleo - Combate bolile autoimune și vindecă-ți organismul” - dr. Sarah Ballantyne