Meniul primei săptămâni

Pentru ca să vin în ajutorul celor ce sunt la început și poate nu au timp sau răbdare să ghicească meniuri, am decis să fac o serie de postări despre meniurile mele săptămânale. Încă din prima zi de dietă AIP am pozat fiecare farfurie în parte, ca să-mi rămână în amintire, dar și pentru ca să mă mai inspir când rămân în pană de idei. Fără să am pretenția de blogger culinar, cu farfurii atent dichisite, lumină și alte chestii profesioniste, pozele mele sunt simple, făcute cu telefonul, indiferent de condițiile externe, deci să nu aveți așteptări prea mari. 

Un detaliu important e că în dieta AIP e nevoie să fii foarte bine organizat, pentru a-ți putea monitoriza simptomele. Iar eu, pe lângă jurnalul zilnic și dosarul cu printuri selectate de pe net, mi-am notat într-un tabel meniul zilnic. Iar ăsta a fost primul:

Și detaliat:

Luni: 

Micul dejun:

Grill din burger de vită în țepușă, cu rondele de legume

Personal folosesc mult tocătoarele, pentru a pregăti pe ele totul de la început, apoi le așez în tigăi. Țepușele pentru frigărui le-am luat de la Kaufland, iar burgerii (de vită) au fost de la Lidl (cutie cu doi burgeri mari; am folosit unul singur pentru cele două porții de „frigărui”). Însă sinceră să fiu, aromele prea puternice m-au deranjat, așa că am decis ca pe viitor să-mi cumpăr carne tocată și să-mi prepar singură „burgerii” pe gustul meu.  

 Legumele folosite au fost ceapă & dovlecel (de la producători locali) și cartof dulce (de la Profi).

”Pentru patul” burgerului am folosit o frunză de salată bok-choy (varză chinezească), prăjită puțin pe grill, pe care-am cumpărat-o de la Kaufland. 

Prânzul:

Spaghete din zucchini cu carne de burgeri și cartofi dulci

Pentru a putea face spaghete din legume (merge orice rădăcinoasă, dar cel mai des sunt folosiți zucchini, pentru că se fac repede, nu e nevoie să fie curățați de coajă și nici să fie ținuți mult pe foc. Își păstrează textura mai crocantă sau mai moale, în funcție de gustul fiecăruia (eu i-am ținut mai mult pentru prima dată, dar apoi mai puțin). Dar pentru a putea obține forma de tăieței/spaghete din orice legumă, ai nevoie de spiralizator/feliator manual de legume. Sunt mai multe tipuri, dar cel mai bun și mai des întâlnit este acesta, pe care mi l-am luat și eu. 

Pentru carne am folosit burgerul rămas din cutia folosită la micul dejun (cel de-al doilea), mărunțit în tigaie împreună cu cubulețe de cartof dulce, iar când au fost aproape gata, am adăugat tăițeii de zucchini. 

Dintr-un astfel de ”produs finit” am servit-o și pe sora mea, care s-a nimerit atunci să treacă pe la noi. Iar reacția ei a meritat efortul. Chiar dacă nu e o mâncare greu de pregătit, datul la manivela feliatorului a fost destul de complicat pentru mine, la început. Până m-am prins cum trebuia prins de blat, prin ventuza de dedesubt, mi-a tot alunecat din mâini. Apoi curățatul fiecărei accesoriu în parte..., a fost ceva de muncă. Dar gustul a cucerit imediat! 

Cina:

Mere feliate și semințe de rodie

După cum am mai mai menționat, în perioada de început, am consumat mai multe fructe, în special datorită efortului, căldurii și „nevoii„ de dulce. Curățam mai multe mere odată, le feliam și le puneam, împreună cu semințe de rodie, într-un container de plastic la frigider. Iar pentru ca să nu se oxideze, le împachetam în folie alimentară și le stropeam cu puțină lămâie. Iar dacă trebuia să mergem undeva, luam cu noi cutia și ne serveam din ea pe unde ne apuca foamea. 

Marți

 Micul dejun:

Somon la grătar și cubulețe din legume trase la tigaie 

(cartof dulce,dovlecel, dovleac plăcintar)

Somonul l-am cumpărat de la Lidl, congelat, la cutie cu două bucăți. Cam scump, dar foarte gustos!

Legumele le-am luat de la Profi. Am călit prima dată legumele, le-am condimentat, apoi m-am ocupat de pește. Fără să-l las la decongelat, l-am pus direct în tigaie, la foc mic spre mediu și l-am întors ușor cu cleștele, până a prins o crustă frumoasă, dar și interiorul era făcut. 

Prânzul:

Supă de pui cu legume la slow-cooker

Bugetul restrâns m-a obligat să iau cel mai ieftin model de crock-pot, iar capacitatea mică (3 litri) îmi cam dă bătăi de cap, mai ales când gătesc supe sau fripturi cu bucăți mai mari de carne (gen ciolan de porc sau pulpe de curcan). Și până să-mi dau seama că spațiul e mult mai mic decât oala mea clasică de supe, la final m-am trezit că aveam o supă foarte concentrată, cu multe zarzavaturi și carne și puțin lichid. Așa că am renunțat să mai fac supa clasică de pui în slow-cooker!

Pulpe de pui dezosate la grill cu orez de conopidă

Cumva acest meniu a rămas nefotografiat, dar pot să spun că „orezul” de conopidă este unul din favoritele mele! Asta pentru că mereu mi-a plăcut conopida. Până să ajung la dieta AIP, habar nu avusem că există acest tip de garnitură! Noroc cu robotul de bucătărie care mărunțește conopida, că altfel nu prea ai șanse să faci așa ceva. Citisem undeva că merge și cu conopida dată pe răzătoare, dar îmi imaginez că e cam complicat, dar fiind forma conopidei. Ei bine, „orezul” de conopidă se poate face la fel ca un pilaf, adică amestecat cu ceapă și morcov ras pe răzătoarea mică (și călite împreună), peste care se toarnă apoi conopida. Dar atenție, nu se pune lichid! Acest tip de garnitură merge bine gătit în tigaia wok, cu puțin ulei de măsline. În rest, apa din conopidă e suficientă pentru a o înmuia. Iar, în funcție de gustul fiecăruia, se poate găti mai puțin (rămâne mai crocant) sau mai mult (până devine mai moale). Se sărează și se condimentează după gust. Atenție, pentru a nu se arde conopida, trebuie amestecat des! Oricum conopida se va colora, dar nu trebuie arsă! 

Întotdeauna înainte să pun carnea pe grill, obișnuiesc să o condimentez într-un bol cu sare, ulei de măsline și ierburi (mie cel mai mult îmi place busuiocul. Atenție mare la condimente, pt că majoritatea conțin „urme”. Eu am găsit la Carrefour, marca lor de condimente Bio, la borcan, foarte bune și la preț ok.

Cina: Fructe (mere/pere)

Miercuri: 

Micul dejun

Grill din frigărui de pui cu legume (ceapă, cartof dulce, dovlecel)

Bineînțeles că am pregătit totul dinainte pe tocător, apoi am așezat frumos frigăruile în tigaie. Două de persoană a fost mai mult decât suficient, alături de garnitura de legume, sotate separat, în tigaia obișnuită. Așa cum am mai menționat, pentru pregătirea unui astfel de meniu e vorba de muncă de migală, consumatoare de timp, mai ales la curățarea și mărunțirea legumelor și pregătirea cărnii.

Prânzul:

Fel I: Supă de pui cu legume la slow-cooker

(din ziua precedentă)

Fel II: Pulpă de porc pe pat de legume la Slow-cooker

A fost prima friptură făcută la slow-cooker. Pe atunci nu știam că o carne de porc sau de vită are nevoie de timpul de preparare mai lung (8 ore pe poziția „low”) pentru ca să fie mai bine făcută, adică să se desfacă frumos în fâșiuțe. Ca urmare, friptura noastră a fost mai tare (nu nefăcută!) și mai uscată. Dar următoarele porții le-am refolosit tăiate cubulețe și date prin tigaie. Legumele, în schimb, au fost minunate! Apropo de gătitul la slow-cooker, se umple casa de niște arome..., wow, iar amestecul de legume (chiar și varza) de la baza oricărei fripturi capătă un gust minunat! 

Cina: Fructe

Joi:

Micul dejun:
File de cod la tigaie cu sos guacamole și tije din morcovi

Prânzul:

Pulpe de pui la cuptor cu dovlecei sotați în tigaie și conopidă murată

Cina:

Cremă din banane și fructe de pădure, cu frișcă de cocos și chips-uri de cocos

Vineri:

Micul dejun:

File de carne de vită la grill cu bok-choy

Câteodată găsim la Kaufland, la reducere, aceste fileuri de vită, ambalate sub vid, la cutie (dacă nu mă înșel sunt gama Deluxe). Mie îmi plac mult pentru că sunt foarte subțirele și mă pot „juca” cu pregătirea lor în mai multe feluri, dar cel mai bun lucru e că se fac foarte repede.

Prânzul:

Fel I: Supă de pui cu legume la slow-cooker

Fel II: Pulpă de porc pe pat de legume la Slow-cooker (dar de data asta mărunțită și călită puțin în tigaie)

Cina:

Fructe (mere/pere)

Sâmbătă

Micul dejun:

Sos guacamole cu tije de morcovi și măsline

Prânz:

Idem miercuri

Cina:

Baby hering la grill

Ador peștele întreg! Soțului îi place mai mult fileul; având doar mâna stângă funcțională, îi e greu să curețe peștele și să mănânce din el. Dar cu fileurile se descurcă. În schimb eu, dacă nu pigulesc la el, parcă nu-mi cade bine 😋 Iar baby hering e numa' potrivit pentru mine, cu oase mici care vin jos trăgând de coloană, cărniță puțină, puțini crocanți, deci perfecți!

Cam ăsta a fost meniul primei săptămâni. Pentru că am început duminica, tabelele mele cu meniuri se termină cu ziua de sâmbătă. Așa m-am obișnuit și așa le-am printat. În continuare însă voi posta meniurile într-o formă mai simplificată, ca să am timp să scriu și rețete, mai ales la copturi. 

Poftă bună!